joi, 29 noiembrie 2012

In oglinda


Te privesc…te-ai maturizat sub ochii mei chiar daca nu stiu cand a trecut timpul. Te privesc cand iubesti , cand te bucuri si cand razi. Insa doar atunci cand suferi si ai indoieli ma privesti si tu. Te-am analizat atunci cand cautai acel “ceva”, am zambit cand credeai ca l-ai gasit, iar acum cand nu mai poti zambi decat mecanic  te-ai gandit sa privesti spre mine. Te-ai gandit sa ma descoperi, sa afli ce imi place, sa afli cum imi pun grabita o masca dimineata pentru ca apoi seara sa o dau jos.  Si mirarea te-a cuprins cand ai vazut ca sub acea masca raman doar  urmele rimelului intins sub greutatea lacrimilor . Nu ai stiut de existent mea pana acum…Dar acum vrei sa imi vorbesti, sa imi spui cat de greu e sa nu te poti lasa prada clipelor de fericire si, mai mult de atat, cum e sa tanjesti dupa ele. Ai cautat dintotdeauna binele, dar si raul si chiar te-ai jucat mult timp osciland intre cele doua. Iar acum ca e bine, iti e dor de rau? Stiam ca va veni ziua in care iti vei intoarce privirea spre mine, stiam ca va veni ziua in care vei vrea sa imi vorbesti si mai ales stiam ca va veni ziua in care te vei intreba “ce se va intampla mai departe?”. Nu am cum sa iti raspund la aceasta intrebare. Tot ce pot sa fac e sa te privesc in continuare ori de cate ori ma vei privi si tu...

miercuri, 7 noiembrie 2012

Anotimpuri

Imi lipsesti! Da, tu! Cu soare, cu nisip, cu voie buna, cu pasiune si zambet! Cu povesti si plimbari, cu certuri si furtuni, cu nori si adieri, cu caldura si distractie!
Toamna are si ea farmecul ei,dar oricat as indragi-o, nu pot sa o iubesc! Are culori aramii, miros de frunze si fosnet de soapte...ii sunt recunoascatoare pentru ca ea mi-a adus iubirea, dar o si urasc pentru ca...
Iarna are haine groase si miros de scortisoara. Imi place ciocolata ei calda si vinul fiert si merele coapte, dar nu-i de ajuns!
Primavara parca e mai bine...flori, fuste, raze, cantec de pasarele, primii pasi tinandu-se de mana...
Dar imi lipsesti! Da, tu, VARA!