marți, 26 februarie 2013

Tic! Tac!

Tic! Tac! Iar eu privesc pe fereastra. Tic! Tac! E tarziu...E prea tarziu sa te mai intorci din drum si e prea tarziu sa iti cer asta. E prea tarziu sa te mai am si totusi cand te-am intalnit era devreme. Cand a trecut timpul? Cand s-a facut asa tarziu? E noapte! E intuneric! Doar cateva luminite se mai zaresc pe fereastra. Dar parca nu mai au stralucirea de alta data, stralucirea pe care o capata fiecare lucru impartit la doi. Dar e tarziu si am obosit...Am obosit sa incercsa te uit si am obosit sa mai sper. Luminile se sting si ele una cate una, iar sentimentele mi se cufunda intr-un intuneric dens. Nu se mai aude decat...Tic! Tac! e tarziu acum... sau poate ca atunci era prea devreme.

joi, 21 februarie 2013

Alegeri

Da sau Nu? Viata e roz sau gri? Sa iti ascunzi sentimentele in spatele unui zambet sau sa te lasi descoperit cu riscul de a fi vulnerabil? Zi de zi facem alegeri, de cand deschidem ochii dimineata si pana cand punem capul pe perna seara. Dar azi am ales sa nu ma gandesc decat la mine. Am ales sa rad, am ales sa ma plimb si sa ma simt bine. Si chiar a functionat! ... O perioada! Insa cand picioarele obosite mi-au poposit o secunda, gandurile au inceput sa se desfasoare febril in mintea mea. Si, cum de cele mai multe ori gandim in imagini, am fost "bombardata" cu amintiri, dorinte si poate chiar regrete...priviri arzatoare, zambete strengaresti, miscari incitante, buze mincinoase sau maini puternice...Cum se pot aduna toate intr-o fractiune de secunda? Si cum pot fi ele in consens? De fapt, nu sunt! Pentru ca nu exista un EL/EA. Exista gesturi, cuvinte si intamplari...Exista diversi/e EI/ELE care ne influenteaza fara sa vrem. Si in momentul acela devin mai mult decat simple persoane, devin hoti de ganduri, de timp, de suflet. Acesti simpli EI/ Aceste simple ELE iti rapesc fara sa stii parti din tine. Si te trezesti osciland si balansandu-te, mai ceva ca pendula unui ceas, intre priviri caprui sau azurii, intre gesturi retinute sau ostentative, intre...EI/ELE. Si trebuie sa alegi. Sa alegi fara indoieli pentru ca odata facuta alegerea nu  e loc de dat inapoi. E greu, dar intr-un fel frumos pentru ca astfel ne asumam responsabilitatea si cream "povesti de spus nepotilor".